Condiții si documente pentru obtinerea unei C.E.I.
1.1.Eliberarea cărții electronice de identitate pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.
Cărțile electronice de identitate se eliberează persoanelor cu vârsta peste 14 ani indiferent de motivul solicitării.
Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul electronic de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei fizice, în baza cererii depusă personal şi a documentelor cu care potrivit legii, se face dovada numelui de familie şi a prenumelui, datei de naştere, stării civile, cetăţeniei române, adresei de domiciliu / reşedinţă, achitării contravalorii actului de identitate, respectiv:
- actul de identitate,
- certificatul de naștere, original
- certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original,
- certificatul/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă, după caz, original,
Documentele prezentate de solicitant sunt scanate și introduse în mod electronic în aplicația informatică, iar solicitantul va semna cererea listată de sistemul informatic în fața funcționarului public de la ghișeu.
Dacă cetățeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț, dovada statutului civil și, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiunile aplicate, care să dovedească statutul civil și numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii.
- certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care își schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate,
- extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință, original,
Extrasul de carte funciară trebuie să fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii și poate fi prezentat și în format electronic;
În situaţia în care solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, este necesară declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului, însoţită de actul de proprietate al acestuia care se consemnează pe cerere în prezenţa lucrătorului de evidenţă;
DECLARAŢIA DE PRIMIRE ÎN SPAŢIU A GĂZDUITORULUI poate fi dată în ţară, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate în faţa:
- poliţistului de siguranţă publică;
- notarului public;
ori, în străinătate, cu cel mult 6 luni înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate:
- la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate;
- la autorităţile străine competente (în acest caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă, legalizată şi apostilată – unde este cazul);
- documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.
Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea cărții electronice de identitate, astfel cum a fost stabilit prin art.15, alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, este de până la 30 de zile de la data înregistrării cererii, iar în situații deosebite acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
1.2.Eliberarea cărții electronice de identitate pentru persoanele cu vârsta între 14-18 ani.
ACTE NECESARE:
Eliberarea cărții electronice de identitate pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, se realizează pe baza următoarelor documente, în original:
- certificatul de naştere, cu care se face dovada identităţii şi a cetăţeniei române;
- actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu; în cazul în care părintele este cetăţean străin, dovada adresei de domiciliu se face cu permisul de şedere permanentă;
- certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/ hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/ irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;
- documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate*
*ATENȚIE:
- PRIMA CARTE ELECTRONICĂ ESTE GRATUITĂ
- Ulterior, pentru solicitarea eliberării altei Cărţi Electronice de Identitate, se va achita taxa în valoare de 70 lei, la ghişeele unităţilor “CEC BANK” în contul colector al Companiei Naționale „Imprimeria Națională” SA sau la staţia de plată “SELFPAY”.
IMPORTANT:
- În cazul în care părintele nu poate prezenta certificatul/ hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care acesta le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate al minorului.
- Atunci când autoritatea părintească se exercită de ambii părinţi (casatoriti), cu domicilii diferite, iar minorul locuieşte în mod statornic cu unul dintre aceştia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de către părintele la care minorul are domiciliul, nefiind necesară şi semnătura celuilalt părinte.
- Atunci când instanţa a hotărât ca locuinţa minorului să fie la unul dintre părinţi, iar minorul locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţământ a părintelui la care instanţa a hotărât că are locuinţa, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscris domiciliul la adresa la care acesta locuieşte statornic.
- Declaraţia poate fi dată la:
- ghişeu, în faţa personalului S.P.C.E.P.
- în fața personalului consular, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află,
- la notarul public român
- la autorităţile străine competente, în acest caz, declaraţia va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.
1.3.Eliberarea cărții electronice de identitate pentru minorii sub 14 ani (opţional).
Începând cu data de 02.06.2025 se eliberează, opţional, carte electronică de identitate şi copiilor cu vârsta sub 14 ani (0-14 ani);
Cartea electronica de identitate se va elibera la solicitarea:
- ambilor părinţi-PREZENȚA AMBILOR PĂRINȚI ESTE OBLIGATORIE;
- reprezentantului legal;
- a părintelui supravieţuitor;
- a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
- a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definivă, sau după caz, în temeiul unei ordonanţe preşedinţiale date în condiţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat, destinat protecţiei sociale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinţi, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul;
Ordonanţa preşedinţială trebuie să cuprindă în mod expres faptul că persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti are dreptul de a solicita eliberarea cărţii electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani sau de a-şi exprima acordul în acest sens;
În situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cartea electronică de identitate se eliberează în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;
Valabilitatea cărții electronice de identitate pentru minorii cu vărsta 0- 14 ani:
- 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani;
- 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2- 14 ani;
Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, se eliberează astfel:
- pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fărăimaginile impresiunilor papilare;
- începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărţi electronice de idenittate cuimaginile impresiunilor papilare;
Documente necesare:
- certificatul de naştere, original;
- certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ (însoţit de convenţie – de acordul parental)/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă (se prezintă atât hotărârea primei instanţe, cât şi cele emise în căile de atac), după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi, original;
- actele de identitate ale părinţilor sau al reprezentantului legal, original;
- documentul cu care face dovada achitării contravalorii cărţii electronice de identitate, în valoare de 70 lei, care se poate achita la ghişeele unităţilor “CEC BANK” sau la staţia de plată “SELFPAY”;
1.4 Carte de identitate simplă CIS
Cartea de identitate simplă nu este prevăzută cu suport de stocare electronic (cip) și NU reprezintă document de călătorie în spațiul Uniunii Europene.
Taxa pentru eliberarea cărții de identitate simplă este de 40 lei și se poate achita, anterior depunerii cererii, la ghișeele unităților CEC Bank în contul colector al Companiei Naționale „Imprimeria Națională” SA, la stațiile de plată Selfpay sau, în numerar, la stația de plată Selfpay din incinta instituției noastre.
Atenție !!!
Dovada plății trebuie prezentată la ghișeu împreună cu documentele necesare eliberării actului de identitate.
Începând cu 20.05.2025 cărțile de identitate simple se eliberează persoanelor cu vârsta peste 14 ani, indiferent de motivul solicitării.
Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei fizice, în baza cererii depusă personal şi a documentelor cu care potrivit legii, se face dovada numelui de familie şi a prenumelui, datei de naştere, stării civile, cetăţeniei române, adresei de domiciliu / reşedinţă, achitării contravalorii actului de identitate, respectiv:
- actul de identitate,
- certificatul de naștere, original
- certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original,
- certificatul/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă, după caz, original,
Documentele prezentate de solicitant sunt scanate și introduse în mod electronic în aplicația informatică, iar solicitantul va semna cererea listată de sistemul informatic în fața funcționarului public de la ghișeu.
Dacă cetățeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț, dovada statutului civil și, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiunile aplicate, care să dovedească statutul civil și numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii.
- certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care își schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate,
- extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință, original,
Extrasul de carte funciară trebuie să fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii și poate fi prezentat și în format electronic;
În situaţia în care solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, este necesară declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului, însoţită de actul de proprietate al acestuia care se consemnează pe cerere în prezenţa lucrătorului de evidenţă;
DECLARAŢIA DE PRIMIRE ÎN SPAŢIU A GĂZDUITORULUI poate fi dată în ţară, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate în faţa:
- poliţistului de siguranţă publică;
- notarului public;
ori, în străinătate, cu cel mult 6 luni înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate:
- la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate;
- la autorităţile străine competente (în acest caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă, legalizată şi apostilată – unde este cazul);
- documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.
Dovada adresei de domiciliu/reședință
Legislația aferentă domeniului evidenței persoanelor reglementează că dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu unul dintre următoarele documente:
– acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ.
– declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de un act încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ.
– documentul eliberat de primării din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.
DOCUMENTE CU CARE SE FACE DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU/REȘEDINȚĂ
a) Acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare privind titlul locativ [art. 28 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]
Prevederile legale mai sus menţionate se aplică în condiţiile în care solicitantul actului de identitate deține un titlu locativ privind imobilul la adresa căruia are domiciliul/reşedinţa.
- Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public sau înregistrat la nivelul instituției care a deținut fondul locativ (ex. Oficiul Judeţean pentru Construirea şi Vânzarea Locuinţelor, Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă etc.), prin care este transmis dreptul de proprietate, situaţie în care cumpărătorul dobândeşte, în drept şi în fapt, proprietatea asupra întregului imobil la data autentificării contractului.
- Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care se transmite un dezmembrământ al dreptului de proprietate, iar vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct sau abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică.
2.1. Dreptul de uzufruct
a) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă, se face astfel:
- pentru nudul proprietar este necesar consimțământul uzufructuarului;
- pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;
- pentru o terță persoană este necesar consimțământul uzufructuarului.
b) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părţi din imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se realizează astfel:
- pentru nudul proprietar nu este necesar consimțământul uzufructuarului;
- pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;
- pentru o terță persoană, uzufructuarul sau nudul proprietar își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.
2.2. Dreptul de abitaţie viageră
a) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se face astfel:
- pentru cumpărător este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;
- pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;
- pentru o terță persoană este necesar atât consimțământul cumpărătorului cât și al persoanei care are abitația viageră.
b) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părţi din imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se realizează astfel:
- pentru cumpărător nu este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;
- pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;
- pentru o terță persoană, cumpărătorul sau persoana care are abitația viageră își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.
De dreptul de abitație viageră beneficiază și soțul/soția, copiii, părinții, precum și alte persoane aflate în întreținere.
- Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care este cumpărat un imobil cu ajutorul unui credit ipotecar, prin programul prima casă, etc.
În situaţia în care în contractul de vânzare/vânzare-cumpărare este înscrisă o clauză cu privire la interzicerea închirierii, înstrăinării sau grevării de sarcini a imobilului, cumpărătorul poate să-şi stabilească domiciliul/reședința la adresa acestuia ori să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu a unei terţe persoane, fără a fi necesară confirmarea acestui fapt din partea băncii.
- Contractul de schimb imobiliar, autentificat la un notar public;
- Contractul de donaţie, autentificat la notarul public;
Precizări:
Până în luna august 2013, documentele autentificate la un notar public enumerate la punctele 1-5) au fost înmânate părţilor, în original, iar după această dată, în duplicat.
În cazul în care contractul cu care se face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă este pierdut/furat/distrus, solicitantul poate prezenta unul din următoarele documente:
- o copie conformă cu originalul actului din arhiva instituției/notarului public unde a fost încheiat/autentificat sau, după caz, un duplicat al acestuia;
- un extras de carte funciară.
Dacă în conţinutul contractului de vânzare/vânzare-cumpărare este stipulat în mod expres că predarea-primirea imobilului se face pe bază de proces-verbal care este parte integrantă a contractului, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, solicitantul trebuie să prezinte atât contractul cât şi procesul-verbal.
În situaţia în care titularul spațiului locativ nu mai deține procesul-verbal, va fi îndrumat să solicite instituţiei care a emis contractul de vânzare/vânzare-cumpărare o copie/un duplicat a acestui document, din arhivă.
Dacă în activitatea practică au fost identificate situaţii în care instituţia emitentă a contractului de vânzare/vânzare-cumpărare nu a întocmit procesul-verbal sau acesta nu se mai regăseşte în arhivă, documentul în discuţie nu se mai solicită.
- Contractul de închiriere/subînchiriere încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică. Pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe:
- a) Dacă este încheiat între două persoane fizice:
- să fie autentificat la un notar public;
- să fie atestate părţile acestuia, conţinutul, semnătura şi data certă de către un avocat;
- să fie înregistrat la organele teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.). b) Dacă este încheiat între o persoană juridică şi una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.
Precizări
Contractele de închiriere/subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului și nu a chiriașului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare și a datei pe acestea.
Contractul de închiriere încheiat numai de unul dintre soţi, înainte sau în timpul căsătoriei, poate face dovada adresei de domiciliu/reședință atât pentru celălalt soţ, cât şi pentru copii minori, fără a fi necesar consimţământul proprietarului.
- Contractul de comodat (folosinţă gratuită) încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică. Pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe: a) Dacă este încheiat între două persoane fizice:
- să fie autentificat la un notar public;
- să fie atestate părţile acestuia, conţinutul, semnătura şi data certă de către un avocat.
b) Dacă este încheiat între o persoană juridică şi una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.
c) Contractul de comodat (folosinţă gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă numai pentru persoana menţionată în contract, întrucât aceasta nu poate permite unui terţ să folosească imobilul decât cu aprobarea prealabilă a comodantului.
- Titlul de proprietate;
- Contractul pentru construirea de locuinţe şi procesul-verbal de predare-primire/recepţie a locuinţei încheiat între o persoană fizică şi Întreprinderea de locuinţe/localuri sau Oficiul Judeţean pentru Construirea şi Vânzarea Locuinţelor ori Agenţia Naţională pentru Locuinţe etc
- Autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie
Precizări
a) Procesul-verbal de recepţie trebuie să fie încheiat în prezenţa unui delegat al autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat autorizaţia de construire a imobilului, ce va fi menţionat în conţinutul acestuia.
b) Dacă actul de identitate este solicitat de către o terţă persoană care nu face parte din familia proprietarului, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se poate face cu:
– declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie;
– un contract de închiriere/comodat încheiat în condiţiile stipulate la pct. 6-7.
- Hotărârea judecătorească de constatare a dreptului de proprietate, în cazul unui imobil cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanţă de mână), dobândit prin uzucapiune, accesiune imobiliară, în urma revendicării, etc.
- Actul/hotărârea judecătorească privind partajul bunurilor
– actul de partaj voluntar, autentificat la un notar public, în situaţia în care partajul se face prin buna învoială a părţilor;
– hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă/definitivă, în cazul în care părţile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acţiune în instanţă.
- Certificatul de moştenitor;
- Actul de adjudecare a unui imobil la licitaţie;
- Contractul de leasing imobiliar
– contractul de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitate de locatar/utilizator, soţul/soţia şi copiii acestuia;
– în condițiile în care actul de identitate este solicitat de către o terță persoană se prezintă consimțământul reprezentantului societății de leasing care deține dreptul de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.
- Contractul de întreţinere autentificat la un notar public
– contractul de întreţinere face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă doar în situaţia în care contravaloarea prestaţiei este reprezentată de un imobil cu destinaţie de locuinţă.
- Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public;
- Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinaţie de locuinţă autentificat la un notar public;
- Extrasul de carte funciară pentru informare
Extrasul de carte funciară este un document care reprezintă situația cadastral-juridică a unui imobil, la momentul emiterii acestuia, ce conține informații cu privire la suprafața imobilului și descrierea acestuia, la dreptul de proprietate și eventualele sarcini existente asupra acestuia, fiind identificate în activitatea specifică 3 modalităţi prin care proprietarul unui imobilul poate obţine extrasul CF, astfel:
– extrasul obţinut la ghişeul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.), care face dovada adresei de domiciliu/reședință, fără a fi necesară o altă formalitate;
– extrasul obţinut online prin intermediul aplicaţiei A.N.C.P.I., care face dovada adresei de domiciliu/reședință împreună cu rezultatul verificării listat de funcţionarul de evidenţă a persoanelor din aplicaţia de referinţă;
– extrasul obţinut de la notarul public, care face dovada adresei de domiciliu/reședință numai însoţit de certificatul de conformitate emis de acesta.
Legislaţia aferentă domeniului cărţii funciare nu prevede un termen expres de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru informare, context în care, precizăm că, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, extrasul trebuie să fie emis cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii.
Precizări:
a) Imobilul dobândit în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți este, de la data dobândirii lui, bun comun în devălmășie a soților, nefiind astfel necesar consimțământul celuilalt soț în cazul în care în documentul cu care se face dovada proprietății este/sunt înscris/înscriși:
– numai unul dintre soți;
– numai unul dintre soți cu mențiunea că este căsătorit, fără a se preciza cu cine;
– numai unul dintre soți, cu mențiunea că este căsătorit, precizându-se şi cu cine;
– ambii soți.
b) În situația în care imobilul este deținut în proprietate de mai multe persoane fizice, eliberarea actului de identitate uneia dintre acestea se poate face în baza actului de proprietate a imobilului, fără a fi necesară declaraţia celorlalţi coproprietari.
c) Nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință:
-
- antecontractul/promisiunea de vânzare-cumpărare;
- testamentul;
- certificatul de atestare fiscală;
- certificatul de nomenclatură stradală.
b) Declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de un act încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ [art. 28 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]
Reglementările legale mai sus menţionate se aplică în situaţia în care solicitantul actului de identitate are domiciliul/reşedinţa într-un imobil aflat în proprietatea altei persoane fizice sau juridice.
Având în vedere faptul că dreptul de proprietate este garantat potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţia României, republicată, legiuitorul a reglementat la art. 28 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, obligativitatea exprimării consimţământului găzduitorului pentru primirea în spaţiu a unei terţe persoane şi a prezentării documentului care face dovada titlului locativ.
Declarația de primire în spaţiu trebuie să fie dată de către găzduitor, personal sau prin mandatar.
În situaţia în care găzduitorul se prezintă la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor.
Dacă găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia poate fi dată în faţa poliţistului de siguranţă publică, a notarului public din ţară/străinătate ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României, situație în care aceasta se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate.
Dacă imobilul este deținut în coproprietate de două sau mai multe persoane fizice, oricare dintre coproprietari poate prezenta actul de proprietate şi îşi poate exprima consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane cu excepția situației în care, în cartea funciară există mențiuni referitoare la faptul că imobilul în cauză se află în litigiu, când este necesar consimțământul tuturor coproprietarilor.
În situaţia în care imobilul este deţinut în proprietate de un minor lipsit de capacitate de exerciţiu, declaraţia de consimţământ pentru primirea în spaţiul de locuit a unuia dintre părinţi se dă de către celălalt părinte, în calitate de reprezentant legal al acestuia, iar în cazul unei terţe persoane de către unul dintre părinţi.